Lacrimi de veteran.
despre François Henry de Hillerin.-19 martie 2010-
„Visez
că zbor în fiecare noapte!”
În semn de preţuire pentru
vitejia de care a dat dovadă ca pilot militar în cel de-al
doilea
război mondial,
Francois Henry de Hillerin a primit, astăzi, Diploma de
Excelenţă a Primăriei București 2.
În
anii 1942-1944, aviatorul român de origine
franceză a
înfruntat atât tirurile americanilor şi englezilor,
cât şi pe cele ale francezilor, ruşilor şi chiar ale
românilor. Însă de când a fost lăsat la
vatră,
în urmă cu 66 de ani, Francois Henry de Hillerin nu a mai
avut
niciodată ocazia de a pilota un avion.
„Aş vrea să mai zbor
măcar
o dată înainte să mor! Visez că zbor în fiecare
noapte!”, spune el.
Misiuni în zboruri de recunoaştere
În 1943, tânărul de 25 de ani Francois
Henry de Hillerin
activa în Escadrila 113 de legătură de pe lângă
Comandamentul Aviaţiei Militare de unde a fost detaşat pe
lângă
Grupul Heinkel pentru legătura între Rostov şi Şhahtior, la
Corpul 2 Armată. Cu acel prilej, a efectuat zboruri peste Don şi Marea
Caspică, a survolat Caucazul şi Crimeea. Una dintre amintirile cele mai
impresionante pe care le păstrează din acea perioadă este legată de un
zbor de noapte deasupra Mării Caspice. „Ostaşii
români
ocupau poziţii întărite pe ţărm şi au tras cu tunurile
într-un convoi de şlepuri americane care aduceau provizii
pentru
ruşi. Pur şi simplu le-au spulberat. Dimineaţă, de deasupra mării, eu
vedeam nenumăratele trupuri de soldaţi pe care valurile le aduceau la
mal”, povesteşte Hillerin.
De 66 de ani, doar pe pământ
După încheierea războiului, aviatorul pătimaş a
redevenit civil
şi a lucrat ca specialist la Intreprinderea Electronica, iar din anii
‘60 s-a ocupat de sonorizarea sălilor destinate unor reuniuni
internaţionale, precum cele de la Palatul Peleş şi Casa
Scânteii.
Viaţa sa s-a împlinit în familie, ca soţ
şi tată a două
fete pe care le-a botezat cu nume franţuzeşti, Anne Marie Francoise şi
Felicie Simonne Colette şi care au vorbit franceza ca şi
româna.
A devenit apoi un bunic tandru, care în serile de vară o
învăţa pe nepoţica sa, Simona, să recunoască constelaţiile,
iar
în vacanţe o ducea în cele mai frumoase excursii.
„În cei 66 de ani, trăiţi doar pe pământ,
bunicul a
transformat în iubire pentru noi, toată dragostea lui, de
odinioară, pentru zbor”, remarcă Simona Codrescu, nepoata
bătrânului pilot militar.
La 92 de ani, isi doreste sa mai zboare o data
2010-03-19 Autor: Ziarul National
Un
patimas aviator si erou al celui de-al doilea razboi mondial, veteranul
român cu origini franceze, Francois Henri de Hillerin, care a
luptat sub tricolorul românesc si reprezinta o istorie
“vie” a acelor zile groaznice pe care le-a trait direct in
viltoarea luptelor – a fost omagiat pentru curajul si daruirea
lui de primarul Neculai Ontanu. La cei 92 de ani, venerabilul aviator a
avut ocazia sa depene povesti dintr-o viata dedicata dragostei de tara
si iubirii pentru inaltimi, puncte de reper ce i-au marcat constant
existenta si i-au dat un sens cu totul special. Veteranul Francois
Henri de Hillerin are origini frantuzesti, bunicul si tatal sau fiind
nevoiti sa paraseasca Franta la sfirsitul secolului al XIX-lea si sa
ajunga, pe Dunare, la Medgidia, locul de care se leaga toata copilaria
sa. Abia trecut de 20 de ani, tinarul Francois avea sa cunoasca
grozaviile celui de-al Doilea Razboi Mondial si, ca o ironie a sortii,
proaspatul inrolat a luptat impotriva tarii de origine a bunicilor,
Franta. Printre miile de amintiri care revin permanent in memoria
viteazului aviator se numara si primul sau zbor de noapte pe care l-a
efectuat cu Mihai Antonescu, vicepresedinte al Consiliului de Ministri
din acele vremuri, intre Bucuresti si Rimnicu Vilcea. Acel zbor a fost
o noutate absoluta pentru domnia sa, care nu fusese instruit sa zboare
pe timpul noptii insotit de o asemenea persoana de cel mai inalt rang
in stat. Dupa o serie de peripetii si emotii pe care le-au trecut cu
bine cei doi ocupanti ai avionului, au ajuns, intr-un tirziu, la
Rimnicu Vilcea, unde Mihai Antonescu i-a oferit, din propriul buzunar,
suma de 30.000 de lei, o suma imensa pentru acele vremuri. Retraind
intimplarea, domnul Hillerin i-a mentionat primarului Ontanu ca banii
primiti au reprezentat contravaloarea portiei de spaima pe care i-a
tras-o vicepresedintelui Consiliului de Ministri care a aflat doar
foarte tirziu ca pilotul nu stia sa zboare pe timpul noptii. La
venerabila virsta de 92 de ani, Francois Henri de Hillerin spune ca tot
ce-si mai doreste acum este sa zboare macar o data pentru a retrai
acele momente unice din viata.
Această poveste nu se oprește aici. Familia i-a organizat un cadou și o surpriză.
26 mai 2012
La 94 de ani, François Henri de Hillerin zboara din nou... dupa 67 de ani:
Mulțumim nepoatei Anna de Hillerin pentru acest miracol! Interviul si filmuletul pe TVR 2, la emisiunea Sfinti si Meserii.

****************